Interviu acordat de doamna Gabriela Horga, Vicepreședinte ASF, publicației Ziarul Financiar

Care sunt obiectivele noii conduceri a ASF pentru piaţa de capital românească? Gabriela Horga, vicepreşedinte al ASF: Avem ca prioritate dezvoltarea pieţei de capital autohtone şi creşterea încrederii investitorilor în pieţe de instrumente financiare

13 martie 2024

♦ La două luni de la preluarea mandatului, ASF a propus mai multe schimbări legislative şi are în vedere obiective care vizează industria fondurilor mutuale şi cea a fondurilor de pensii private, supravegherea emitenţilor de obligaţiuni corporative, listările unice la Bursa de Valori Bucureşti şi dezvoltarea pieţei AeRO, includerea în OCDE, neimpozitarea dividendelor primite de fondurile de pensii şi OPCVM şi combaterea tentativelor de fraudă tip deep fake.

La două luni de când noua condu­cere a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a preluat mandatul, Gabriela Horga, vice­preşedinte responsabil de sectorul instrumente şi investiţii financiare, spune că prioritatea absolută pentru următorii ani este strategia naţională de dezvoltare a pieţei de capital pentru perioada 2023-2026, care a fost elaborată prin consultarea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

„Prioritatea absolută a acestui mandat este strategia naţională pentru dezvoltarea pieţei de capital pe care o avem adoptată, care ar trebui fructificată, dusă la îndeplinire prin obiective ambiţioase şi, evident, rezultate. Avem aşadar ca prioritate dezvoltarea pieţei de capital autohtone şi creşterea încrederii investitorilor în pieţe de instrumente financiare. Această încredere vine împreună cu politici credibile şi predictabile, aşteptări optimiste privind contextul economic şi stabilitatea economică despre care vorbim tot timpul şi nu putem să o ignorăm. Practic avem toate premisele acestei dezvoltări – un trend pozitiv, deschiderea către modificări legislative, cred că deja s-a văzut acest lucru în aceste două luni, care să asigure dezvoltarea“, a spus Gabriela Horga în cadrul emisiunii de burse ZF Deschiderea de Astăzi.

Gabriela Horga este cea care, alături de colegii parlamentari Sebastian Burduja, George Tuţă şi Claudiu Mureşan, a depus proiectul de lege pentru simplificarea tranzacţiilor bursiere, prin impozitarea la sursă a câştigurilor cu 1% pentru investiţiile deţinute mai mult de un an şi 3% pentru cele mai mici de un an, faţă de 10% cât era anterior.

„Avem deja o fiscalitate prietenoasă pentru investitori, de 1% şi 3% în funcţie de termenul deţinerii şi de 0% la titluri de stat. Avem deja o contribuţie mai mare la Pilonul II, ceea ce la fel este important pentru piaţa de capital.“

„Mai este, de asemenea, un proiect de lege la vot final în Parlament, care va reveni asupra neimpozitării dividendelor acordate fondurilor de pensii şi OPCVM-urilor fără personalitate juridică, ceea ce va fi în interesul participanţilor la aceste fonduri“, spune Gabriela Horga.

Potrivit informaţiilor publice, Gabriela Horga este lector universitar la ASE şi fost lector la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. A mai fost secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului (decembrie 2019-decembrie 2020) şi a lucrat la Ministerul de Finanţe. Aceasta are licenţă în economie şi relaţii internaţionale şi doctorat în managementul afacerilor la ASE.

„O piaţă de capital puternică în România oferă posibilităţi suplimentare de dezvoltare a economiei prin asigurarea şi facilitarea accesului româneşti şi municipalităţilor la surse alternative de finanţare, pentru că în acest moment cele mai multe companii şi autorităţi se bazează pe creditele bancare pentru a se dezvolta. Avem nevoie de apariţia şi de folosirea cât mai mult a surselor alternative de finanţare pentru a creşte competitivitatea în România şi pentru a creşte şansele de dezvoltare până la urmă“, adaugă Gabriela Horga.

Ce a mai declarat Gabriela Horga în timpul emisiunii:

Autoritatea contribuie foarte mult la consolidarea încrederii investitorilor, pentru că Autoritatea monitorizează şi veghează implementarea regulilor şi standardelor care guvernează piaţa şi se asigură că toţi participanţii respectă normele şi rigorile pentru asigurarea comunicării cu investitorii, transparenţei faţă de aceştia, desfăşurarea de tranzacţii corecte şi transparente.

O Autoritate este pe de o parte deschisă faţă de tot ce dezvoltă piaţa, dar pe de altă parte trebuie să fie şi fermă în luarea de măsuri atunci când se încalcă regulile şi când trebuie descurajate comportamentele frauduloase şi neetice.

Aş mai adăuga ca anul trecut a fost o performanţă remarcabilă a pieţei de capital, care a avut loc într-un context economic deloc facil. Tranzacţiile pe Bursa de Valori Bucureşti au crescut. Am avut şi un mare succes. Listarea Hidroelectrica a fost cu siguranţă ştirea financiară a anului trecut, de unde decurge această prioritate de a încuraja listările unice la Bucureşti, pentru că aşa avem succes, aşa dezvoltăm piaţa, aşa oferim şi asigurăm o lichiditate bursieră care să permită susţinerea cotaţiilor bursiere actuale.

De asemenea, trebuie să mă refer şi la industria de private equity şi vrem să devenim o jurisdicţie atrăgătoare pentru fonduri şi pentru administratorii de fonduri. Aici avem ca prioritate, chiar în acest an, să finalizăm proiectul de lege ecosistem care să armonizeze legislaţia în acest domeniu şi să ne facă o juristricţie mai atrăgătoare, să finalizăm cererile de autorizare în termene mai scurte, predictibile, asumate. De aceea, acest proiect este important.

Cu prioritate trebuie să creştem lichiditatea, să avem un număr mai mare de companii listate, să încurajăm inclusiv trecerea de pe piaţa AeRO pe piaţa reglementată, bineînţeles cu respectarea rigorilor şi cerinţelor de transparenţă şi de comunicare cu investitorii şi încurajarea listărilor inclusiv pe piaţa AeRO. Am mai spus că piaţa AeRO poate fi transformată într-o piaţă de creştere şi într-o piaţă care să atragă IMM-urile spre listare, fiind inclusiv un obiectiv în strategia de dezvoltare.

Feedback-ul (schimbării legate de impozitarea diferenţiată la sursă n.r.) a fost foarte bun. Bineînţeles că a crescut şi numărul de investitori, atât în fonduri de investiţii, cât şi cei care tranzacţionează direct la bursă. Nu putem pune tot acest succes numai pe seama proiectului de lege, mai ales în ceea ce priveşte tranzacţionarea directă, pentru că şi listarea Hidroelectrica a tras noi investitori, dar numărul de investitori a crescut considerabil.

Pe de o parte, vorbim de nivelul prietenos de impozitare, pentru că până la urmă se încurajează dezvoltarea, se încurajează mutarea unor unor surse băneşti către investiţie, mai ales când vorbim de investitorii de retail, dar nu numai. Fiscalitatea prietenoasă întotdeauna încurajează. Pe de altă parte, vorbim de această simplificare. Reţinerea la sursă înseamnă mai puţină bătaie de cap şi încurajează foarte mult investitorul mic, care nu mai trebuie să depună o declaraţie fiscală.

Aici ar mai trebui făcut un pas şi în ceea ce priveşte contribuţiile pe sănătate, ca să fie această simplificare făcută complet şi sper că foştii mei colegi vor continua acest demers. Am mai încercat să-l facem, ne-am blocat puţin de fiecare dată, dar sper ca acum să continue.

Mai este un alt proiect pe care l-am avut înainte să plec şi care a rămas la votul final, cu neimpozitarea dividendelor distribuite către fondurile de pensii şi organismele de plasament colectiv fără personalitate juridică, ceea ce din nou este în interesul investitorilor.

(Pierderile nu se mai compensează n.r.) pentru că atunci când s-a venit cu această simplificare şi cu scăderea nivelului de impozitare atât de mult, s-a renunţat la compensarea pierderilor, nivelul impozitării fiind de doar 1% la deţinerile pe termen lung.

Diversificarea portofoliilor fondurilor din Pilonul II pe pieţele internaţionale este mai scăzută, deoarece fondurile de investiţii din Pilonul II investesc 93%-94% din active pe piaţa românească, ceea ce este foarte încurajator pentru piaţa românească. Pot investi în titluri cotate pe pieţele reglementate din UE până la 50% din active, asta însemnând acţiuni şi obligaţiuni corporative.

Piaţa românească trebuie să se dezvolte astfel încât să asigurăm o acoperire cât mai mare a ceea ce va fi de investit în următorii ani, având în vedere că va creşte contribuţia la Pilonul II şi practic vor fi mai mulţi bani de investit. Politica fondurilor de pensii este de buy & hold şi atunci există această nevoie de diversificare a instrumentelor financiare – mai multe IPO, mai multe companii listate, creşterea free float-ului.

Avem şi în PNRR o reformă nouă, componenta 14, Good Governance, care se referă la listarea de companii unde statul este minoritar în perioada următoare şi în care Autoritatea de Supraveghere Financiară se implică activ pentru a oferi tot suportul astfel încât să încercăm această dezvoltare a pieţei şi diversificarea instrumentelor să existe.

Astăzi fondurile de pensii pot investi maxim 70% din active în titluri de stat, inclusiv certificate de trezorerie, 30% în obligaţiuni şi alte valori imobiliare emise de autorităţile publice locale din România. Aşadar, pot finanţa şi autorităţi locale maxim 50% din activele fondurilor de pensii private în valori mobiliare admise la tranzacţionare sau care se tranzacţionează pe o piaţă reglementată din România sau alte state membre UE, dar mare parte din active sunt concentrate în România, ceea ce este foarte bine.

Este în consultare publică, nu este o decizie luată, norma 11 prin care se poate extinde universul de investiţional către state OCDE, existând şi în prezent posibilitatea către state europene, dar totuşi concentrarea este pe piaţa românească.

Includerea în OCDE ar însemna o încredere mai mare din partea investitorilor, ar însemna investiţii străine, stabilitate, o piaţă care este conferită cu un plus de încredere. Vedem cât de important este plusul de încredere când vorbim de investiţii şi investitori şi atunci când ne uităm la ratingul de ţară. Practic ar fi un pas următor pentru România în a atrage investiţii şi investitori.

Noi avem aprobat deja în cadrul ASF şi transmis către Ministerul de Finanţe, fiind un proces de avizare şi urmând consultarea publică, un proiect de ordonanţă trenuleţ care propune modificarea a opt acte normative. Sunt mai multe modificări, iar o modificare foarte importantă din punctul meu de vedere, despre care am şi vorbit mai mult, se referă la faptul că municipalităţile pot depune voluntar prospectul de listare la ASF, diferit faţă de plasamentul privat de până acum, care presupunea doar un număr mai redus de investitori.

Această modificare va da autorităţilor publice locale care intenţionează să realizeze o ofertă publică cu titluri de datorie sau intenţionează să admită la tranzacţionare titlurile de datorie pe piaţă reglementată posibilitatea să se adreseze unui număr mai mare de investitori.

Prospectul înseamnă practic transparenţă, accesul la o plajă mai largă de investitori. De obicei, aceste titluri sunt garantate şi practic înseamnă o diversificare a instrumentelor care sunt disponibile investitorilor. Practic va dezvolta piaţa autohtonă de obligaţiuni prin creşterea transparenţei emisiunilor de astfel de obligaţiuni şi, bineînţeles, investitorii vor fi atraşi de aceste titluri de datorie.

Aici (obligaţiuni corporative n.r.) vorbim de supravegherea pieţei de obligaţiuni. În ceea ce priveşte măsurile pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară intenţionează să le adopte, tot în contextul obiectivelor stabilite de strategia pieţei de capital care au incidenţă asupra emisiunilor de obligaţiuni corporative, BVB a propus revizuirea regulilor de listare a instrumentelor financiare, inclusiv instrumentele financiare cu venit fix de tipul obligaţiunilor corporative, în special în ceea ce priveşte condiţiile de eligibilitate ale acestora şi de transparenţă a emitenţilor, proces care acum este în derulare.

Principala obligaţie ce derivă din calitatea de emitent de obligaţiuni admise la tranzacţionare este asigurarea informării corespunzătoare a investitorilor cu privire la orice eveniment apărut în piaţa societăţii care este de natură să contribuie la decizia investiţională a acestora.

În ceea ce priveşte asigurarea protecţiei investitorilor, Autoritatea trebuie să urmărească îndeplinirea acestor obligaţii de raportare, respectiv asigurarea standardului de transparenţă specific unei societăţi listate şi respectarea drepturilor deţinătorilor. În schimb, ceea ce nu poate să facă Autoritatea este evaluarea şi valorificarea acestor informaţii, pentru că evaluarea şi valorificarea informaţiilor din perspectivă investiţională trebuie realizată de către investitor. Aceasta este practic decizia de investiţii.

Rapoartele, în schimb, trebuie publicate şi prezentate în mod corect, complet, în termenele legale. Informaţiile la care fac trimitere trebuie prezentate. Autoritatea nu le poate cenzura, dar în schimb poate să vegheze prin solicitări transmise emitenţilor că acestea au fost depuse în termen legal, au clarificat informaţiile necesare, au comunicat investitorilor toate informaţiile prevăzute de lege.

Aş mai adăuga că avem nevoie de dezvoltarea pieţei de instrumente financiare derivate care să permită investitorilor să-şi acopere riscurile şi pentru a stimula lichiditatea instrumentelor suport. Piaţa de derivate este extrem de importantă pentru creşterea lichidităţii şi pentru diversificarea instrumentelor financiare.

Anul acesta, în februarie, ASF a aprobat cererea operatorului de piaţă BVB de autorizare a unei noi pieţe reglementate, piaţa derivatelor pe active suport de tip financiar şi alte tipuri de active. Însă, pentru a deveni operaţională, trebuie să aibă şi o Contraparte Centrală ca să deservească operaţiunile de compensare aşa cum impun cerinţele MIFID. Anterior începerii efective a activităţii acestei pieţe, BVB trebuie să asigure un contract încheiat cu Contrapartea Centrală autorizată în vederea decontării şi compensării operaţiunilor desfăşurate pe această pe această piaţă.

În acest context, ajungem la CCP şi la stadiul autorizării Contrapărţii Centrale. Se aşteaptă ca în acest an CCP să transmită către ASF documentaţia completă pentru autorizare. Ei sunt într-un stadiu de testare a modelului de risc. La momentul în care Autoritatea declară dosarul depus complet, va curge perioada legală de şase luni aferentă procesului de autorizare, urmând ca apoi să ajungă în bordul ESMA pentru autorizarea finală.

Acum există încă şase luni pentru finalizarea documentaţiei, însă să sperăm că nu vom aştepta chiar finalul acestor şase luni, iar apoi maxim şase luni pentru procesul de autorizare, de când este depus dosarul final. Practic, la finalul anului ar trebui să avem o decizie în acest sens. Este un proiect întârziat de foarte mulţi ani.

Există un fenomen pe care cu toţii îl vedem tot mai des întâlnit. Se folosesc imagini ale unor oameni publici, deep fake, iar acest fenomen nu ajută la încredere şi la creşterea încrederii. După cum ştiţi, în aceste două luni de când am început mandatul, am încercat şi am reuşit cu ajutorul colegilor mei, cărora le le mulţumesc pentru toată implicarea, finalizarea a două proiecte importante legislative, ordonanţa trenuleţ şi săptămâna aceasta vom finaliza cu nişte dezbateri şi Legea 24. Eu zic că să finalizăm aceste proiecte în două luni este foarte important. A fost o celeritate şi le mulţumesc pe această cale pentru implicare.

Într-unul din cele două acte normative în ordonanţa care este deja transmisă către Ministerul de Finanţe şi către Guvern, una dintre propunerile de modificare a legislaţiei vizează dreptul Autorităţii de Supraveghere Financiară de restricţionare a accesului pe teritoriul României către paginile online ale entităţilor neautorizate de către ASF prin care să ofere astfel de servicii. ASF va putea bloca direct aceste site-uri cu activităţi neautorizate.

Este o prevedere extrem de importantă în contextul intensificării acestor tentative de fraudă online prin lansarea de informaţii false care vizează determinarea cetăţenilor să ofere sume de bani. Aceste fraude sunt cunoscute şi sub numele de investment fraud şi sunt diverse. Se referă la tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, tot felul de produse financiare fictive care sunt oferite cetăţenilor şi practic astfel sunt înşelaţi.

Pe lângă această modificare, Autoritatea desfăşoară şi o campanie de conştientizare referitoare la reclamele înşelătoare care au invadat reţelele de socializare. Una dintre măsurile întreprinse a fost crearea unei secţiuni pe website-ul ASF dedicat acestei problematici a entităţilor neautorizate. Această secţiune este actualizată permanent. Este şi un Q&A unde investitorii pot găsi tot felul de răspunsuri, unde să caute entităţi, să apeleze la entităţi autorizate. Este nevoie şi de o campanie de conştientizare, să se cunoască care sunt entităţile autorizate, cum pot face o investiţie astfel încât să nu ajungă într-o astfel de de situaţie.

Au fost făcute astfel de tentative de fraudă şi numele ASF. ASF nu face recomandări de investiţii, nu solicită transferuri de fonduri, nu intermediază recuperări de sume pierdute din investiţiile anterioare. Această secţiune conţine atât informaţii privind cele mai folosite practici de către entităţile neautorizate, cât şi recomandări pentru potenţialii investitori cum să apeleze la o entitate autorizată.

De asemenea, secţiunea pune la dispoziţie un formular de raportare către ASF a acestor entităţi şi este actualizată permanent în funcţie de tendinţele care care sunt observate în modul de operare a acestor entităţi. S-au emis şi o serie de alerte, cred că 30 de alerte au fost emise anul trecut cu privire la astfel de entităţi neautorizate, investitorii fiind avertizaţi că au existat astfel de practici pe 68 de website-uri aparţinând uneori unor astfel de entităţi neautorizate.

Mă aştept ca anul 2024 măcar să repete performanţele pieţei de capital de anul trecut, să avem câteva surprize în ceea ce priveşte listările şi transferurile de companii de pe piaţa AeRO pe piaţa reglementată, să avem nişte modificări legislative bune şi folositoare pieţei de capital care să o stimuleze şi să crească şi să vorbim în termeni mai optimişti despre stabilitatea economică şi creşterea economică a României, pentru că evident că un an bun este atunci când avem şi perspective optimiste.

Alte declaraţii:

► Prioritatea absolută a acestui mandat este strategia naţională pentru dezvoltarea pieţei de capital pe care o avem adoptată, care ar trebui fructificată, dusă la îndeplinire prin obiective ambiţioase şi, evident, rezultate.

► Listarea Hidroelectrica a fost cu siguranţă ştirea financiară a anului trecut, de unde decurge această prioritate de a încuraja listările unice la Bucureşti. Aşa avem succes, aşa dezvoltăm piaţa, aşa oferim şi asigurăm o lichiditate bursieră care să permită susţinerea cotaţiilor bursiere actuale.

► Avem nevoie de dezvoltarea pieţei de instrumente financiare derivate care să permită investitorilor să-şi acopere riscurile şi pentru a stimula lichiditatea instrumentelor suport. (…) La finalul anului ar trebui să avem o decizie în acest sens. Este un proiect întârziat de foarte mulţi ani.

► Piaţa AeRO poate fi transformată într-o piaţă de creştere şi într-o piaţă care să atragă IMM-urile spre listare, fiind inclusiv un obiectiv în strategia de dezvoltare.

► Mai este un alt proiect pe care l-am avut înainte să plec şi care a rămas la votul final, cu neimpozitarea dividendelor distribuite către fondurile de pensii şi organismele de plasament colectiv fără personalitate juridică, ceea ce din nou este în interesul investitorilor.

► Avem şi în PNRR o reformă nouă, componenta 14 good governance, care se referă la listarea de companii unde statul este minoritar în perioada următoare şi în care Autoritatea de Supraveghere Financiară se implică activ pentru a oferi tot suportul astfel încât să încercăm această dezvoltare a pieţei şi diversificarea instrumentelor să existe.

► Este în consultare publică, nu este o decizie luată, norma 11 prin care se poate extinde universul de investiţional către state OCDE, existând şi în prezent posibilitatea către state europene, dar totuşi concentrarea este pe piaţa românească.

► O modificare foarte importantă din punctul meu de vedere, despre care am şi vorbit mai mult, se referă la faptul că municipalităţile pot depune voluntar prospectul de listare la ASF, diferit faţă de plasamentul privat de până acum, care presupunea doar un număr mai redus de investitori.

► BVB a propus revizuirea regulilor de listare a instrumentelor financiare, inclusiv instrumentele financiare cu venit fix de tipul obligaţiunilor corporative, în special în ceea ce priveşte condiţiile de eligibilitate ale acestora şi de transparenţă a emitenţilor, proces care acum este în derulare.

► Una dintre propunerile de modificare a legislaţiei vizează dreptul Autorităţii de Supraveghere Financiară de restricţionare a accesului pe teritoriul României către paginile online ale entităţilor neautorizate de către ASF prin care să ofere astfel de servicii. ASF va putea bloca direct aceste site-uri cu activităţi neautorizate.

► Pe lângă această modificare, Autoritatea desfăşoară şi o campanie de conştientizare referitoare la reclamele înşelătoare care au invadat reţelele de socializare. Una dintre măsurile întreprinse a fost crearea unei secţiuni pe website-ul ASF dedicat acestei problematici a entităţilor neautorizate. Această secţiune este actualizată permanent.

 

Gabriela Horga, vicepreşedinte al ASF, despre tentativele de investment fraud: Vrem să modificăm legislaţia pentru ca Autoritatea să aibă dreptul de a bloca direct site-urile cu activităţi neautorizate de noi. Este o prevedere extrem de importantă în contextul intensificării tentativelor de fraudă online

13 martie 2024

♦ Pe lângă această modificare, ASF desfăşoară şi o campanie de conştientizare referitoare la reclamele înşelătoare care au invadat reţelele de socializare ♦ Au fost făcute astfel de tentative de fraudă şi în numele Autorităţii ♦ „ASF nu face recomandări de investiţii, nu solicită transferuri de fonduri, nu intermediază recuperări de sume pierdute din investiţiile anterioare” ♦ Anul trecut au fost emise circa 30 de alerte, investitorii fiind avertizaţi că au existat astfel de practici pe 68 de website-uri aparţinând unor entităţi neautorizate.

Noua conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a reuşit în cele două luni de când a preluat mandatul să finalizeze proiectul ordonanţei trenuleţ, iar săptămâna aceasta va finaliza modificările la Legea 24 în urma unor dezbateri publice.

Într-unul din cele două acte normative în ordonanţa care este deja transmisă către Ministerul de Finanţe şi către guvern există o propunere de modificare a legislaţiei care dă dreptul ASF să restricţioneze accesul pe teritoriul României către paginile online ale entităţilor neautorizate. „ASF va putea bloca direct aceste site-uri cu activităţi neautorizate. Este o prevedere extrem de importantă în contextul intensificării acestor tentative de fraudă online prin lansarea de informaţii false care vizează determinarea cetăţenilor să ofere sume de bani. Aceste fraude sunt cunoscute şi sub numele de investment fraud şi sunt diverse. Se referă la tranzacţii cu acţiuni fictive, criptomonede inexistente, tot felul de produse financiare fictive care sunt oferite cetăţenilor şi practic astfel sunt înşelaţi“, a spus Gabriela Horga în cadrul emisiunii de burse ZF Deschiderea de Astăzi.

Pe lângă această modificare, Autoritatea desfăşoară şi o campanie de conştientizare referitoare la reclamele înşelătoare care au invadat reţelele de socializare. Una dintre măsurile întreprinse a fost crearea unei secţiuni pe website-ul ASF dedicat acestei problematici a entităţilor neautorizate.

„Această secţiune este actualizată permanent. Este şi un Q&A unde investitorii pot găsi tot felul de răspunsuri, unde să caute entităţi, să apeleze la entităţi autorizate. Este nevoie şi de o campanie de conştientizare, să se cunoască care sunt entităţile autorizate, cum pot face o investiţie astfel încât să nu ajungă într-o astfel de de situaţie. Este un fenomen pe care cu toţii îl vedem tot mai des întâlnit. Se folosesc imagini ale unor oameni publici, deep fake, iar acest fenomen nu ajută la încredere şi la creşterea încrederii”, adaugă Gabriela Horga.

Vicepreşedintele ASF mai spune că secţiunea pune la dispoziţie un formular de raportare către ASF a acestor entităţi şi este actualizată permanent în funcţie de tendinţele care sunt observate în modul de operare a acestor entităţi. Anul trecut, s-au emis şi o serie de alerte, aproximativ 30,, investitorii fiind avertizaţi că au existat astfel de practici pe 68 de website-uri aparţinând unor astfel de entităţi neautorizate. Gabriela Horga spune că şi în numele ASF s-au încercat astfel de tentative de fraudă.

„ASF nu face recomandări de investiţii, nu solicită transferuri de fonduri, nu intermediază recuperări de sume pierdute din investiţiile anterioare. Această secţiune conţine atât informaţii privind cele mai folosite practici de către entităţile neautorizate, cât şi recomandări pentru potenţialii investitori cum să apeleze la o entitate autorizată”, mai spune ea.

 

Gabriela Horga, ASF: Trebuie să creştem lichiditatea Bursei, să avem cât mai multe companii listate şi să încurajăm inclusiv trecerea de pe AeRO pe piaţa principal

19 martie 2024

♦ Piaţa trebuie să se dezvolte astfel încât să asigure o acoperire cât mai mare a ceea ce va fi de investit  în următorii ani, ţinând cont aici de creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii private.

Gabriela Horga, vicepreşedintele Auto­rităţii de Supraveghere Financiară (ASF), respon­sabil de sectorul de instrumente şi investiţii financiare, a subliniat în timpul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi impor­tanţa creşterii valorii tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi îmbunătăţirea numărului de listări şi transferul de pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT – piaţa AeRO) pe piaţa reglementată a BVB.

„Cu prioritate trebuie să creştem lichidi­tatea, să avem un număr mai mare de companii listate, să încurajăm inclusiv trecerea de pe AeRO pe piaţa reglementată, bineînţeles cu respectarea rigorilor şi cerinţelor de transparenţă şi de comunicare cu investitorii şi încurajarea listărilor inclusiv pe AeRO. Piaţa AeRO poate fi transformată într-o piaţă de creştere şi într-o piaţă care să atragă IMM-urile spre listare, fiind inclusiv un obiectiv în strategia de dezvoltare“, spune reprezentanta ASF.

În 2024, BETAeRO – indicele consul­ta­tiv pentru pepiniera segmentului principal – afişează cea mai ridicată dinamică din rândul indicilor de la bursa locală, respectiv 10,6%. Benchmark-ul BET, de refe­rinţă pentru BVB, se tranzacţionează în creştere cu 6,3% de la începutul anului după ce a marcat recent noi maxime istorice. Evoluţiile ajung, în rest, la 1,2% pe BET-FI, 4,5% pentru BET-BK şi 6,9% pe BET-TR, unde sunt incluse dividendele atribuite investitorilor.

„Piaţa românească trebuie să se dezvolte astfel încât să asigurăm o acoperire cât mai mare a ceea ce va fi de investit în următorii ani, având în vedere că va creşte contribuţia la Pilonul II şi practic vor fi mai mulţi bani de investit. Politica fondurilor de pensii este de buy & hold şi atunci există această nevoie de diversificare a instrumentelor financiare – mai multe IPO, mai multe companii listate, creşterea free float-ului.”

De la începutul lui 2024, contribuţia virată de salariaţii români la Pilonul II de pensii private a crescut de la 3,75% la 4,75%, ceea ce înseamnă un plus de 300 de milioane de lei în fiecare lună pentru fondurile de pensii. Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II înregistrează un randament mediu de circa 16% pe 8 martie 2024 raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent, cu mult peste inflaţia de 7,2%, pe fondul aprecierii acţiunilor la BVB şi creşterii valorii titlurilor de stat din portofoliu.

„Mă aştept ca anul 2024 măcar să repete performanţele pieţei de capital de anul trecut, să avem câteva surprize în ceea ce priveşte listările şi transferurile de companii de pe piaţa AeRO pe piaţa reglementată, să avem nişte modificări legislative bune şi folositoare pieţei de capital care să o stimuleze şi să crească şi să vorbim în termeni mai optimişti despre stabilitatea economică şi creşterea economică a României, pentru că evident că un an bun este atunci când avem şi perspective optimiste”, adaugă Gabriela Horga.

Interviul integral – AICI