Interviu acordat de doamna Gabriela Horga, Vicepreședinte ASF, publicației Financial Intelligence

Gabriela Horga, ASF: Estimez că numărul de investitori la BVB va crește după operaționalizarea CCP și lansarea noilor produse derivate

29 martie 2024

 

* Legislativul urmează să voteze  anularea impozitării dividendelor acordate fondurilor de pensii private și OPCVM-urilor fără personalitate juridică

* Intenționăm ca, până la sfârșitul primului semestru al anului, să avem aprobat noul Cod BVB pentru segmentul AeRO

* 46% din totalul petițiilor având ca tematici subiecte specifice pieței de capital, transmise către ASF în cursul anului 2023, au avut ca subiect activitatea unor societăți neautorizate de ASF

 

Gabriela Horga, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru sectorul pieței de capital, estimează că numărul de investitori la Bursa de Valori București va crește după operaționalizarea contrapărții centrale (CCP) și lansarea noilor produse derivate, mai apropiate ca profil de risc de produsele pe care în prezent unii investitori români le tranzacționează pe diferite platforme externe.

Gabriela Horga și-a început mandatul la ASF, în decembrie. Domnia sa ne-a acordat, în exclusivitate, un amplu interviu despre activitatea ASF, pe domeniul pieței de capital.

Cum ați găsit ASF la început de mandat?

Gabriela Horga: Începutul de mandat, în calitate de vicepreședinte coordonator al Sectorului Instrumentelor și Investițiilor Financiare al ASF, a fost ca o urcare într-un tren care este aflat în mers.

Îmi permit această comparație, în condițiile în care acest mandat a început în forță, cu o serie întreagă de proiecte pe biroul vicepreședintelui, aflate în derulare în diverse stadii, existau și întârzieri, și care impuneau din primul moment implicare și măsuri concrete, unele chiar imediate.

Un aspect pozitiv și care îmi dă încredere este că, în cadrul structurilor de specialitate, există o resursă umană de calitate, am găsit profesioniști în domeniu, oameni cu multă experiență.

Pe de altă parte, venind în întâmpinarea nevoii de a adresa inclusiv aspectele care de-a lungul timpului au fost mai controversate, respectiv cele legate de salarizare, vreau să subliniez faptul că, la acest moment,  conducerea actuală și salariații ASF nu beneficiază de niciun fel de prime, acestea au fost eliminate pentru toți angajații ASF.

Sunt conștientă de nevoia de a consolida imaginea Autorității și, în acest sens, îmi propun, cel puțin în ceea ce privește sectorul care se află în coordonarea mea, să reclădim, pas cu pas, încrederea publicului. Mi-ar fi ușor să spun că problemele ASF au apărut într-o zonă de care nu mă ocup eu, dar este evident că imaginea instituției nu poate fi împărțită în bucăți. În acest sens, indiferent de domeniul de activitate, ASF trebuie să reacționeze prompt și decisiv atunci când apar probleme.

Principalele proiecte aflate pe agenda sectorului sunt cele care rezultă din Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023 – 2026. Strategia a fost elaborată de către ASF și Ministerul Finanțelor, cu consultarea OCDE și folosind fonduri UE.

De asemenea, activitatea ASF este legată de parcurgerea etapelor imediat următoare asociate procesului de aderare la OCDE care vizează guvernanța corporativă și protecția consumatorilor.

Un aspect deosebit de important rezultat chiar din primele interacțiuni avute la nivelul structurilor europene la care ASF este membră este legat de nevoia reală de digitalizare a proceselor utilizate la nivelul Autorității, cu implicații inclusiv la nivelul pieței.

Mă refer aici la cum arată viitorul în ceea ce privește managementul informațiilor care fac obiectul raportărilor transmise de actorii pieței către Autoritate, de la formatul datelor, canalul de comunicare și până la utilizarea digitală a acestora, privit prin perspectiva cerințelor ESAP (European Single Access Point).

Care sunt principalele proiecte ale mandatului dvs pentru piața de capital?

Gabriela Horga: Un element central al acestui început de mandat este reprezentat de accelerarea proiectelor care țin de actualizarea legislației, care, într-un timp relativ scurt de la începerea mandatului, au înregistrat avansuri considerabile. Mă refer aici la proiectele de modificare aduse legislației emitenților, precum și cele aduse prin ordonanța ”trenuleț” și legea ecosistem.

Așa cum am asumat încă din primele discuții legate necesitatea actualizării cadrului de reglementare, voi face tot ce îmi stă în putere să dinamizez procesul specific de reglementare astfel încât să ne putem alinia la cerințele europene și la nevoile pieței, dar fără a afecta principiul transparenței și nevoia de consultare cu actorii principali ai acesteia.

Am în vedere dezvoltarea pieței de capital și creșterea încrederii investitorilor în piețele de instrumente financiare. Pentru a obține această încredere, avem nevoie de politici credibile, stabilitate economică și de motive pentru așteptări optimiste privind economia.

Este deja în vigoare legea care prevede un regim fiscal favorabil pentru câștigurile din investiții financiare: 1% pentru deținerile mai mari de un an şi 3% pentru cele mai mici de un an, față de 10% cât era anterior impozitul. M-am numărat printre inițiatorii proiectului de lege, în perioada în care am fost parlamentar.

De asemenea, Legislativul urmează să voteze un alt proiect de lege pentru anularea impozitării dividendelor acordate fondurilor de pensii private și OPCVM-urilor fără personalitate juridică, ceea ce va fi în interesul participanților la aceste fonduri.

ASF este și trebuie să fie o autoritate care implementează și monitorizează regulile și standardele care guvernează piața. Vrem ca toți cei implicați să respecte legislația în vigoare, astfel încât să avem tranzacții corecte și transparente și o dezvoltare sănătoasă a pieței. Cei care încalcă regulile trebuie să sufere consecințele, astfel încât să descurajăm comportamentele frauduloase și neetice.

Alte priorități sunt continuarea susținerii listărilor unice la București, respectiv asigurarea unei lichidități bursiere care să permită susținerea cotațiilor bursiere actuale. Este nevoie de dezvoltarea piețelor de instrumente financiare derivate, care să permită investitorilor să își acopere riscurile și pentru a stimula lichiditatea instrumentelor suport.

Vrem să devenim o jurisdicție atrăgătoare pentru fonduri și pentru administratorii de fonduri, de aici apare și nevoia de revizuire a legislației specifice. Cererile de autorizare se vor finaliza într-un termen predictibil și asumat prealabil.

O piață puternică de capital în România oferă posibilități suplimentare pentru dezvoltarea economiei, în special prin facilitarea accesului companiilor românești la surse alternative de finanțare. În momentul de față, multe din firmele din România depind de credite bancare pentru a se dezvolta. Apariția unor surse alternative de finanțare va spori competitivitatea firmelor românești și va crește șansele acestora de dezvoltare.

În ce stadiu este avizarea contrapărții centrale?

Gabriela Horga: La data de 31 ianuarie 2023, CCP.RO a depus la ASF cererea oficială de autorizare în conformitate cu EMIR și Regulamentul ASF nr. 3/2013. În urma analizei documentației transmise, ASF a informat CCP.RO că dosarul de autorizare este incomplet, solicitând totodată completarea acestuia cu informații/documente suplimentare. CCP.RO avea inițial un termen de maximum 12 luni pentru a transmite către ASF toate documentele și informațiile suplimentare solicitate, conform prevederilor Regulamentului ASF nr. 3/2013, însă, având în vedere evoluția proiectului, ASF a aprobat deja prelungirea termenului cu încă maximum 6 luni.

În data de 26 februarie 2024, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat desemnarea sistemului operat de CCP.RO Bucharest S.A. drept sistem protejat în ceea ce privește finalitatea decontării și deschiderea unui cont curent pentru CCP.RO în evidențele Băncii Naționale a României, cont nepurtător de dobândă, care va deveni operațional ulterior autorizării CCP.RO în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 648/2012.

Se așteaptă ca, în prima jumătate a anului 2024, CCP.RO să transmită către ASF documentele și informațiile lipsă fiind astfel declanșată perioada de 6 luni pentru procesul de autorizare. În conformitate cu EMIR, în termen de șase luni de la depunerea unei cereri complete, autoritatea competentă informează în scris CCP solicitantă, cu o explicație pe deplin motivată, dacă autorizația a fost acordată sau refuzată. De asemenea, în termen de patru luni de la declararea dosarului CCP ca fiind complet, ASF întocmește raportul de evaluare conform EMIR și îl supune atenției Colegiului.

Cum vedeți dezvoltarea pieței de capital după operationalizarea CCP?

Gabriela Horga: Estimez că operaționalizarea contrapărții centrale va contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de capital, pe mai multe planuri.

Astfel, diminuarea riscului de credit al contrapartidei aferent participanților va contribui la îmbunătățirea eficienței, siguranței și transparenței sistemului financiar, în ansamblul său. Totodată, diminuarea riscului de contagiune și a riscului de propagare conduce la reducerea riscului sistemic.

Participanții și investitorii vor avea la dispoziție mai multe tipuri de produse și instrumente financiare, utile atât pentru investiții, cât și pentru acoperirea riscurilor și care, de asemenea, creează premisele unei creșteri a lichidității pieței.

Este posibil totodată să aibă loc transferul unor tranzacții de pe piețele OTC pe piețele reglementate datorită creșterii siguranței, a transparenței, precum și a eliminării unor riscuri prin utilizarea contrapărții centrale.

Estimăm, de asemenea, o eficientizare a mecanismului de constituire și gestionare a garanțiilor (cu influență pozitivă asupra recunoașterii instrumentelor eligibile pentru constituirea garanțiilor, în special pentru cele emise de companii, autorități locale sau state care nu sunt în zona euro; nn. la momentul implementării acestui mecanism).

În ce stadiu este analiza ASF pe schimbarea Codului BVB pentru segmentul AeRO?

Gabriela Horga: Modificarea Codului BVB – Sistem multilateral de tranzacționare (segmentul AeRO) a făcut obiectul unei analize extinse, care a implicat dialog și consultări permanente cu BVB. În prezent, ne aflăm în etapa de finalizare a procesului de modificare a Codului SMT, astfel cum a rezultat ca urmare a procesului de consultare dintre BVB și ASF derulat în anul 2023, și intenționăm ca, până la sfârșitul primului semestru al anului, să avem noul Cod aprobat.

Dintre modificările cele mai importante aș menționa ajustări ale nivelului capitalizării anticipate pentru admiterea în Categoria Acțiuni – Standard, respectiv Premium, introducerea obligativității întocmirii rapoartelor trimestriale pentru emitenții ale căror acţiuni se tranzacţionează în categoria Acţiuni-Premium. De asemenea, vor fi făcute modificări în privința rolului consultantului autorizat în admiterea la tranzacționare a instrumentelor financiare pe SMT sau modificări la nivelul cerințelor privind Lista Specială de Observare Emitenți.

Schimbările vizează și revizuirea condițiilor de admitere la tranzacționare a obligațiunilor corporative pe SMT, de exemplu doi ani de funcționare anterior cererii, contract cu consultant autorizat pe doi ani, să nu fie în procedura concordatului preventiv sau în procedura generală a insolvenței.

Admiterea la tranzacționare se va efectua prin decizie a directorului general, în baza avizului favorabil emis de către Comisia de admitere la tranzacționare , iar în cazul în care Comisia emite aviz nefavorabil, decizia va putea fi luată la nivel superior, respectiv de către Consiliul Bursei.

Aveți în vedere măsuri, avand în vedere defaulturile înregistrate pe obligațiuni pe Aero?

Gabriela Horga: Emisiunile de obligațiuni corporative pentru care emitenții au intrat în insolvență în ultima perioadă de timp sunt admise la tranzacționare pe sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB. În cazul acestor emisiuni, obligațiunile au fost cumpărate de investitori în cadrul unor oferte adresate investitorilor calificați și unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, pentru care întocmirea și publicarea unui prospect nu este obligatorie conform reglementărilor în vigoare (așa numitele ”plasamente private”). Acestea sunt admise la tranzacționare pe sistemul multilateral de tranzacționare administrat de BVB în baza documentelor de prezentare (memorandum-uri), conform cerinței Codului BVB – Operator de Sistem.

Menționez faptul că, în cazul unor astfel de plasamente private, ASF nu are un rol activ, neavând atribuții în ceea ce privește aprobarea acestora și nici acces la informații privind procedura de subscriere, în perioada de derulare a plasamentelor. Așadar, admiterea la tranzacționare se face în conformitate cu reglementările proprii ale operatorului de sistem.

Pentru admiterea la tranzacționare a obligațiunilor pe sistemul multilateral de tranzacționare, potrivit legislației incidente, ASF are ca atribuție doar înregistrarea respectivelor valori mobilare, însoțită de acordul de principiu al BVB privind admiterea la tranzacționare pe sistemul multilateral de tranzacționare, fără a aproba memorandumul impus prin reglementările BVB.

În aceste condiții, este necesară o analiză, pentru identificarea măsurilor ce pot fi adoptate în vederea creșterii transparenței procesului de emisiune a obligațiunilor și a revizuirii condițiilor de acces al acestor instrumente financiare pe piața de capital, cu efecte pozitive asupra protecției investitorilor. Pentru aceasta, în prezent se desfășoară o corespondență cu BVB având ca obiect revizuirea regulilor de listare a instrumentelor financiare, inclusiv a instrumentelor cu venit fix de tipul obligațiunilor corporative, în principal în ceea ce privește condițiile de eligibilitate a acestora și de transparență a emitenților.

Doresc să subliniez faptul că actul de Autoritate se manifestă prin supravegherea îndeplinirii obligațiilor de informare corespunzătoare a investitorilor cu privire la toate informațiile relevante, respectiv publicarea raportărilor în termenele legale, verificarea acestora din perspectiva consistenței și conformității cu prevederile legale, precum și obținerea unor clarificări suplimentare atunci când situația o impune. Însă, evaluarea și valorificarea informațiilor din perspectivă investițională este realizată, exclusiv, de către investitori. Este important de reținut faptul că ASF nu are competențe de intervenție în ceea ce privește actul de administrare al emitentului, respectiv deciziile de business ale acestuia.

ASF a anunțat că lucrează cu reprezentanţi ai Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din Moldova pentru armonizarea legislaţiei, astfel încât banca Maib să fie listată la BVB. În ce stadiu este acest proiect?

Gabriela Horga: Au avut loc o serie de întâlniri între reprezentanții acestei societăți și reprezentanții ASF, în cadrul cărora au fost discutate aspectele tehnice referitoare la această listare, precum și etapele pe care MAIB trebuie să le parcurgă, acțiunile societății fiind listate și pe piața din Republica Moldova (intenția de listare duală). În cadrul acestor întâlniri, ASF și-a arătat sprijinul pentru listarea companiilor din Republica Moldova pe piața de capital românească, sub condiția alinierii acestora la cadrul de reglementare aplicabil.

Astfel, au fost aduse în discuție aspecte referitoare la interoperabilitatea dintre cei doi depozitari (din România și din Republica Moldova) în contextul unei listări duale a acțiunilor, utilizarea sistemului de conturi globale (care în prezent nu este posibilă conform reglementărilor Băncii Centrale a Republicii Moldova), precum și aspecte de ordin legislativ – eventuale diferențe ale cadrului legislativ existent la nivel național între cele două țări.

 

De asemenea, în cadrul întâlnirilor s-a adus în discuție faptul că, după admiterea la tranzacționare pe piața reglementată administrată de BVB, societatea va trebui să respecte anumite obligații, precum cele de transparență, prevăzute de legislația pieței de capital aplicabilă în România.

Totodată, în contextul intenției de listare duală a acțiunilor MAIB pe piața reglementată administrată de BVB, ASF a primit o serie de întrebări punctuale de la autoritățile relevante din Republica Moldova (Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova) și a răspuns, în baza competențelor sale.

MAIB a informat recent investitorii cu privire la suspendarea temporară a procesului de listare duală, deoarece, în prezent, anumite prevederi din legislația moldovenească nu fac posibilă o astfel de listare.

Fraudele online au luat amploare în ultima vreme. Cum au evoluat reclamațiile transmise ASF în acest sens și ce poate face Autoritatea în prezent?

Gabriela Horga: 46% din totalul petițiilor având ca tematici subiecte specifice pieței de capital, transmise către ASF în cursul anului 2023, au avut ca subiect activitatea unor societăți neautorizate de ASF sau a unor entități fictive care, conform mențiunilor petenților, au pretins prestarea de servicii şi activităţi de investiții. Ca și evoluție în timp, în anul 2023, s-a observat o creștere de 136% a numărului de petiții care au făcut referire la astfel de entități, față de cel înregistrat în anul 2022.

Ori de câte ori ASF identifică, prin analizarea adreselor/petițiilor primite sau în urma activității de monitorizare pe care o desfășoară în mod continuu, entități referitor la care există suspiciuni cu privire la oferirea/prestarea de servicii şi activităţi de investiţii pe teritoriul României, Autoritatea publică avertismente pe website-ul propriu și, după caz, sesizează organele de urmărire penală competente.

Astfel, numai anul trecut ASF a publicat 30 de alerte cu privire la astfel de entități neautorizate, investitorii fiind avertizați referitor la 68 de site-uri web aparținând unor astfel de entități.

O altă măsură întreprinsă de Autoritate cu scopul promovării încrederii în investițiile în instrumente financiare și, totodată, pentru asigurarea protecției operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive sau frauduloase, a fost crearea pe website-ul ASF a unei secțiuni dedicate acestei problematici – a entităților neautorizate. Secțiunea conține atât informații privind cele mai întâlnite practici utilizate de entitățile neautorizate, cât și recomandări pentru potențialii investitori, De asemenea, secțiunea pune la dispoziție un formular de raportare către ASF a acestor entități și este actualizată permanent, în funcție de tendințele observate în ceea ce privește modul de operare al acestor entități.

Autoritatea a atras atenția şi asupra reclamelor publicate în online care folosesc siglele unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acţiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei. Link-urile din aceste reclame au rolul de a-i determina pe cei care le accesează să introducă date personale şi financiare care apoi sunt folosite în scop de fraudă.

De asemenea, informăm continuu investitorii și potențialii investitori din România, utilizând toate mijloacele de comunicare în masă puse la dispoziție de mediul electronic, asupra următoarelor aspecte: ce înseamnă investiții financiare, ce înseamnă instrumente financiare, care sunt riscurile asociate investițiilor, care sunt riscurile asociate folosirii unor entități neautorizate, măsurile de prevenție pe care le pot lua înainte de a investi.

ASF intenționează să restricționeze, prin lege, site-urile entităților neautorizate, care oferă așa zise servicii de investiții românilor. Cand estimați că va fi posibil acest lucru?

Gabriela Horga: Este un proiect deja aprobat în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară  și transmis către Ministerul Finanțelor care a publicat în transparență decizională proiectul de act normativ care vizează completarea legislației referitoare la piața de capital și combaterea publicității înșelătoare în domeniul investițiilor.

Perioada de transparență s-a încheiat, s-au primit și câteva observații, le vom analiza, iar proiectul urmează să parcurgă procesul de avizare interinstituțională și, ulterior, să fie aprobat de Guvernul României. Fiind o ordonanță ce modifică mai multe acte normative și instituțiile și ministerele avizatoare sunt numeroase.

Una dintre propunerile de modificare a legislației vizează dreptul Autorității de restricționare a accesului de pe teritoriul României către paginile online ale entităților neautorizate, prin care se oferă servicii de investiții. O asemenea prevedere este importantă în contextul intensificării încercărilor de fraude financiare online, prin lansarea de afirmații false care vizează determinarea cetățenilor să ofere sume de bani. Aceste fraude sunt diverse și se pot referi la tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau la alte produse financiare fictive.

În ce măsură poate ASF contribui la consolidarea bursei și atragerea unui număr tot mai mare de investitori?

Gabriela Horga: Atragerea unui număr mai mare de investitori presupune mai multe elemente: contextul și stabilitatea economică, încrederea acestora în piețele de instrumente financiare, posibilitatea de diversificare a portofoliilor prin instrumente noi, prin noi emitenți, creșterea lichidității, educația financiară sau fiscalitatea redusă a randamentelor din investiții, predictibilă și simplă, prin reținerea la sursă. Bineînțeles că acest aspect arată că este nevoie de un efort conjugat, împreună cu piața, cu alte instituții.

Din perspectiva reglementatorului, avem acest obiectiv asumat prin trategia pieței de capital. ASF a inițiat procesul de implementare și de monitorizare permanentă a gradului de îndeplinire a obiectivelor din Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026 printr-o serie de acțiuni concrete. Astfel, avem în vedere revizuirea legislației primare referitoare la emitenți si operațiunile de piața cu instrumente financiare, dar și asigurarea cadrului legal necesar pentru dezvoltarea de către BVB a unor instrumente financiare derivate și pentru a lansa noi mecanisme de tranzacționare care lipsesc momentan (vânzarea în lipsă, împrumutul de acțiuni).

Ne propunem creșterea nivelului de alfabetizare financiară și conștientizare în rândul investitorilor care să ofere un acces mai ușor la piața de capital, facem evenimente, participăm la evenimente, avem campanii, un cetățean competent financiar este un cetățean protejat financiar.

Încrederea investitorilor – dezvoltarea pieței de capital trebuie să se facă o bază sănătoasă, cu principii etice și ținând întotdeauna cont de protecția investitorilor. Echilibrul este foarte fin, trebuie să existe o deschidere către politici care să încurajeze dezvoltarea potențialului încă neatins al pieței, dar și o autoritate care implementează și monitorizează regulile si standardele care guvernează piața, asigurându-se că toți participanții respectă normele și rigorile pentru asigurarea comunicării cu acționarii, transparentei fata de aceștia și desfășurarea de tranzacții corecte și transparente.

Deci, ASF realizează deja demersuri premisă pentru consolidarea bursei și atragerea unui număr tot mai mare de investitori.

Aș adăuga și autorizarea pieței de derivate pentru emiterea de către BVB de contracte futures pe acțiuni și indici, odată cu operaționalizarea CCP, după ce vor finaliza, sper cu succes, testările și dosarul de autorizare.

O altă modificare din proiectul de ordonanță ”trenuleț” va permite autorităților publice locale să aibă posibilitatea să supună aprobării de către ASF a unui prospect în cazul în care o autoritate a administrației publice locale intenționează să realizeze o ofertă publică de titluri de datorie sau intenționează să admită titlurile de datorie pe o piață reglementată. Astfel, municipalitățile vor putea depune voluntar prospectul de listare la ASF, diferit față de plasamentul privat de acum, cu un număr redus de investitori. Această prevedere va dezvolta piața autohtonă de obligațiuni, prin creșterea transparenței emisiunilor de astfel de obligațiuni și prin adresarea către un număr mai mare de investitori.

Săptămâna trecută au avut loc ultimele dezbateri pe Legea 24 cu formele asociative reprezentative din piață, am încercat sa acomodam multe din propunerile constructive venite din procesul de consultare publică, precum: procesul de înregistrare a unei majorări de capital, simplificarea, reducerea unor termene, menținerea obligativității de raportare trimestrială pe care o consider benefică pentru transparență, pentru asigurarea pentru investitori a unui volum  suficient de informații financiare pentru realizarea unei evaluări fundamentate in luarea deciziilor și pentru protecția acestora.

De asemenea, Autoritatea este în permanență deschisă discuțiilor cu potențiale societăți care doresc să activeze ca intermediari pe piața de capital, asigurând inclusiv suportul tehnic de specialitate pentru pregătirea dosarului de autorizare.

Estimez că numărul de investitori la BVB va crește după operaționalizarea CCP și lansarea noilor produse derivate, mai apropiate ca profil de risc de produsele pe care în prezent unii investitori români le tranzacționează pe diferite platforme externe.

Mai este pe agenda ASF ideea de lichidizare a participațiilor dormante de la fostele SIF-uri. Care sunt soluțiile avute în vedere?

Gabriela Horga: Până la momentul la care se va identifica o soluție viabilă, cu siguranța situația privind deținerile unui procent important în Societățile de Investițiile Financiare denumite popular drept participații dormante reprezintă una din temele aflate pe agenda Autorității și implicit un obiectiv pe care eu îl urmăresc.

Aveam informații despre acest subiect și înainte de a prelua mandatul de vicepreședinte în cadrul ASF, dar discuțiile purtate în noua calitate au pus într-o perspectivă mult mai aplicată nevoia de a identifica soluții pentru a debloca această situație.

Știu că la nivelul pieței au fost vehiculate și/sau formulate de-a lungul timpului mai multe tipuri de propuneri care conturau indirect o astfel de soluție, una din ele chiar în proiectul de modificare a legislației privind emitenții.

Personal, am să sprijin orice demers soluționare a aspectelor legate de conturile inactive de pe piața de capital din România care nu pune sub semnul întrebării modalitatea în care este realizată protejarea unui drept fundamental prevăzut de Constituția României, dreptul de proprietate.

O dovadă a caracterului prioritar pe care ASF îl acordă soluționării acestei problematici o constituie faptul că aspecte legate de acest subiect, al conturilor inactive de pe piața de capital, se regăsesc și la nivelul Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023 – 2026.

Astfel, unul din obiectivele distincte ale Strategiei îl reprezintă Obiectivul specific nr. II.2 și anume realizarea unei campanii naționale de informare a acționarilor inactivi care au beneficiat de programul de privatizare în masă derulat din anii 1990 cu scopul lichidării deținerilor acestora, precum și acordarea unei exceptări de la plata oricărei taxe de tranzacționare.

În vederea ducerii la îndeplinire a acestui obiectiv care are termen de implementare data de 31 decembrie 2026, ASF are în vedere în prezent o planificare corespunzătoare a mai multor acțiuni, care se vor realiza, după caz, și în colaborare cu BVB și Depozitarul Central și care vor presupune, printre altele, realizarea de evenimente de informare a acționarilor inactivi, realizarea de materiale de informare şi publicarea lor pe site-ul autorității şi/sau al instituţiilor implicate, realizarea unei analize cu privire la modificările ce ar putea fi realizate la nivelul reglementărilor ASF referitoare la tarifele percepute.

Cum au evoluat amenzile acordate de ASF în ultimii ani? Care au fost principalele practici sancționate?

Gabriela Horga: Aplicarea de sancțiuni/amenzi nu este un scop în sine al Autorității, sancțiunile fiind efectul direct și firesc al exercitării prerogativelor de supraveghere și control, atunci când persoanele vizate de obligațiile legale nu se conformează acestora. Individualizarea sancțiunilor se realizează în conformitate cu principiul proporționalității și al raționamentului calificat, pe baza unui set de criterii și a experienței profesionale a specialiștilor noștri.

În privința amenzilor aplicate în ultimii trei ani de Sectorul Instrumente și Investiții Financiare, s-a înregistrat o creștere semnificativă, atât a numărului (de la 27 amenzi în anul 2021 la 106 în anul 2023), cât și a valorii acestora (de la 320.300 lei în 2021 la 1.177.771 lei în 2023). În primele două luni ale acestui an, doar în urma activității de control efectuate la entități din domeniul pieței de capital au fost impuse 11 amenzi, cuantumul total al acestora fiind de 178.640 lei.

Practicile sancționate de Autoritate în domeniul pieței de capital sunt destul de diverse. De exemplu, în domeniul emitenților și a supravegherii tranzacțiilor, ASF a sancționat nerespectarea obligației de transparență, a obligației de derulare a unei oferte publice, a obligației acționarilor de notificare a atingerii / depășirii pragurilor prevăzute de lege, a interdicțiilor specifice de tranzacționare și de notificare a tranzacțiilor de către persoanele cu responsabilități de conducere și persoanele apropiate acestora.

În domeniul intermediarilor și a administratorilor de investiții, ASF a sancționat nerespectarea condițiilor impuse la autorizarea entității,  neasigurarea unui cadru de guvernanță corespunzător, neadecvarea cadrului procedural intern, activitatea deficitară a unor funcții cheie, nerespectarea unor obligații de notificare / raportare, neadoptarea de măsuri suficiente pentru a obține cel mai bun rezultat posibil la executarea ordinelor clienților, nerespectarea obligațiilor de cunoaștere a clienților/investitorilor și de aplicare a măsurilor corespunzătoare de monitorizare a tranzacțiilor/operațiunilor acestora etc.

Din perspectiva supravegherii prudențiale, sancțiunile aplicate societăților de servicii de investiții financiare în ultimii ani au fost reduse. Acest lucru se datorează unei bune colaborări cu entitățile supravegheate. A existat un dialog permanent pentru înțelegerea cadrului prudențial aplicabil și pentru raportare corectă și completă. Trecerea la noul regim prudențial a avut la bază mai multe simulări la nivelul entităților supravegheate. Sancțiunile aplicate, în urma activității de supraveghere prudențială, au vizat în general neîncadrarea în limitele de capital/fonduri proprii și acest lucru s-a datorat unor întârzieri din partea societăților de servicii de investiții financiare pentru adoptarea unor măsuri care să asigure în permanență încadrarea în limitele legale (majorări de capital social, restrângeri voluntare de obiect de activitate etc).

Și pentru segmentul de activitate ce vizează OPC sancțiunile acordate de ASF în ultimii ani, în urma activității de supraveghere prudențială, au fost reduse și au constat în atenționări, amenzi, precum și planuri de măsuri în vederea remedierii aspectelor constatate și sancționate.