23.01.2024

 

Dan Armeanu, ASF: Dezvoltarea pieței de capital nu ar fi fost posibilă fără implicarea sistemului de pensii private

 

*Riscul macroeconomic se menține ridicat, în contextul vulnerabilităților și a incertitudinilor externe; Totuși, fondurile de pensii private și-au dovedit reziliența la crize

*”2023 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor de pensii private”

 

Sistemul de pensii private constituie o sursă stabilă de finanțare a economiei, prin investiţiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanţării statului şi a companiilor, cât şi prin susţinerea consumului, ca efect al plăţii pensiilor către populaţie, consideră Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, pentru sectorul pensii private.

Legat de provocarile pentru perioada urmatoare, el a spus: „Situația economică-financiară rămâne în continuare fragilă la nivel global și vulnerabilă în fața turbulențelor care pot genera noi șocuri, în timp ce tensiunile geopolitice externe s-au intensificat pe fondul conflictelor multiple în curs de desfășurare (ex. conflictul din Ucraina, conflictul din Fâșia Gaza). Inflația este persistentă, chiar dacă ritmul acesteia s-a temperat ca urmare a rezultatelor politicilor monetare restrictive. Factorii analizați conduc la menținerea evaluării riscului macroeconomic la un nivel ridicat, în contextul vulnerabilităților și a incertitudinilor externe. Totuși, fondurile de pensii private și-au dovedit reziliența la crize, volatilitatea indusă fiind de scurtă durată și absorbită în totalitate.”

Pilonul II de pensii private a avut un randament record de 17,9% în 2023. Care considerați că au fost factorii principali pentru această evoluție?

Dan Armeanu: Sistemul de pensii private își dovedește eficiența, performanța fondurilor de pensii private înregistrând în anul 2023 o creștere substanțială. Rentabilitatea anualizată obținută pe baza VUAN calculată de la începutul sistemului până în prezent este de 7,72% superioară ratei inflației de 4,33% înregistrată pentru perioada mai 2008 – decembrie 2023. Rentabilitatea VUAN pentru anul 2023^[1]  a fost de 17,94%, valoarea unitară a activului net înregistrând maximul istoric la finalul anului 2023. Mai mult, se poate observa că rentabilitatea VUAN a  depășit rata inflației înregistrată în anul 2023 de 6,61%. Astfel, se poate spune că anul 2023 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor de pensii private.

Principalii factori deteminanți ai creșterii rentabilității fondurilor de pensii private din anul 2023 a fost aprecierea considerabilă a randamentului activelor deținute în portofoliu. Astfel, acțiunile au avut o apreciere de aproximativ 37% (inclusiv dividende), aprecierea fondurilor de investiții a fost de aproximativ 21%, precum și creșterea prețurilor titlurilor de stat care au adus un aport de aproximativ 14%. Portofoliul de acțiuni al fondurilor de pensii private conține 94% acțiuni ale emitenților listați la Bursa de Valori București care, în anul 2023, a înregistrat o creștere substanțială, evoluția BET din anul 2023 fiind de 32%.

Cum vedeți Pilonul II ca sursă de finanțare a economiei?

Dan Armeanu: Pensiile private au un impact semnificativ asupra finanțării economiei indiferent de orizontul de timp, în special pe termen lung. Sistemul de pensii private constituie o sursă stabilă de finanțare a economiei, prin investiţiile efectuate de fondurile de pensii în economia reală, prin asigurarea finanţării statului şi a companiilor, cât şi prin susţinerea consumului, ca efect al plăţii pensiilor către populaţie.

Ținând cont de faptul că orizontul investiţional al fondurilor de pensii private este pe termen lung, în corelaţie cu durata obligaţiilor faţă de participanţi, portofoliul de instrumente cu venit fix fiind investit în proporție de peste 58% în obligațiuni cu maturitate reziduală mai mare de 5 ani, activităţile de investiţii influențează semnificativ finanțarea economiei pe termen lung.

Investiţiile fondurilor de pensii private sunt efectuate în proporție de peste 90% în active susțin finanțarea economiei românești, astfel:

– prin investițiile în titluri de stat românești cu o pondere de aproximativ 65% din totalul activelor se asigură finanțarea statului, acestea reprezentând aproximativ 9% din datoria totală a statului și aproximativ 6% din PIB.

– prin investițiile în obligațiuni corporative și municipale cu o pondere de peste 3% din totalul activelor, fondurile de pensii reprezintă o alternativă la finanţarea bancară.

– prin investițiile în acțiuni de pe piața de capital românească cu o pondere de 22% se asigură finanțarea pieței de capital românești, investițiile fondurilor de pensii private reprezentând 15% din capitalizarea bursieră ^[2] și o medie de 14% din lichiditatea lunară^[3] a BVB.

Fondurile de pensii au un rol stabilizator în asigurarea unei surse permanente de finanţare autohtonă, stimulând dezvoltarea pieței primare prin participarea periodică la subscrierile publice de titluri de stat, precum și la ofertele publice de listare efectuate la Bursa de Valori București. În cazul pieţei secundare, prin realizarea de tranzacții în mod constant fondurile de pensii contribuie la îmbunătăţirea adâncimii şi a lichidităţii pieței de capital.

Cum vedeți rolul fondurilor de pensii în dezvoltarea pieței de capital românești?

Dan Armeanu: Dezvoltarea pieței de capital nu ar fi fost posibilă fără implicarea sistemului de pensii private, acestea deținând cea mai mare acumulare de capital românesc, fiind cei mai mari investitori instituționali din România. Fondurile de pensii private sunt actori principali atât pe piața primară cât și pe piața secundară a BVB.

Portofoliul de acțiuni al fondurilor de pensii private este investit în proporție de 94% în acțiuni ale companiilor românești listate la BVB. Investițiile în acțiuni sunt efectuate preponderent în societăți listate pe piața de capital, care asigură cerințele de transparență şi care respectă standardele de guvernanţă corporativă. La finalul lunii decembrie 2023, valoarea totală a deținerilor fondurilor de pensii private în companii românești listate la BVB a fost de 28,82 mld. lei (5,8 mld. EUR), reprezentând 1,9% din PIB.

Pe de altă parte, un alt rol important exercitat de către fondurile de pensii private se manifestă prin participarea activă în cadrul adunărilor generale ale emitenților unde fondurile de pensii aduc un aport considerabil în monitorizarea politicilor companiilor, în implementarea standardelor de guvernanță corporativă, fapt ce duce la promovarea transparenței, a unei conduceri eficiente, sporește încrederea și poate determina succesul pe termen lung al companiilor listate pe piața de capital.

Ar fi reușit listarea Hidroelectrica doar la BVB fără contribuția Pilonulul II?

Dan Armeanu: Pe de o parte listarea Hidroelectrica SA nu ar fi fost posibilă fără existența sistemului de pensii private, iar pe de altă parte fondurile de pensii private au avut un rol esențial în listarea societății integral pe bursa din România.

Participarea fondurilor de pensii pe piața primară s-a dovedit a fi una considerabilă, oferta publică de vânzare de acțiuni derulată de către Fondul Proprietatea cu acțiunile Hidroelectrica, încheindu-se cu un real succes pentru piața de capital din țara noastră. Din totalul acțiunilor oferite în cadrul ofertei de vânzare de către Fondul Proprietatea, fondurile de pensii private au achiziționat 46,85%, reprezentând un total de 9,34% din totalul acțiunilor emise de Hidroelectrica SA. Fondurile de pensii private au achiziționat acțiuni în cadrul ofertei valoare totală de 4,37 mld. lei (PII+PIII), valoare ce reprezintă 3,82% din totalul activelor fondurilor de pensii.

Listarea Hidroelectrica SA reprezintă un pas important în vederea îndeplinirii criteriilor setate de MSCI (Morgan Stanley Capital International) pentru promovarea pieței locale de capital la statutul de piață emergentă. În altă ordine de idei, Hidroelectrica este un emitent care îndeplinește standardele ESG (Environmental, Social, Governance), criterii importante în analiza companiilor în care sunt investite activele fondurilor de pensii, fapt pentru care fondurile de pensii au continuat achiziția de acțiuni ale Hidroelectrica SA, momentan^[4] deținerea fondurilor de pensii ajungând la 4,48% din total active, iar ponderea deținerilor fondurilor de pensii din totalul acțiunilor Hidroelectrica SA fiind de 10,17%.

Administratorii de Pilon II spun că BVB a devenit prea mică pentru investițiile fondurilor de pensii. Cum vedeți evoluția viitoare?

Dan Armeanu: Prioritatea principală a fondurilor de pensii private este investiția în economia românească, fapt ce implică necesitatea accelerării dezvoltării pieței de capital astfel încât să permită absorția disponibilităților aflate la dispoziția fondurilor de pensii private. Astfel, principalul obiectiv al BVB ar trebui să fie crearea de oportunități viitoare prin extinderea gamei de emitenți dar și prin lansarea unor noi tipuri de instrumente financiare.

Care considerați că sunt principalele riscuri și oportunități pentru piața pensiilor private în acest an?

Dan Armeanu: Situația economică-financiară rămâne în continuare fragilă la nivel global și vulnerabilă în fața turbulențelor care pot genera noi șocuri, în timp ce tensiunile geopolitice externe s-au intensificat pe fondul conflictelor multiple în curs de desfășurare (ex. conflictul din Ucraina, conflictul din Fâșia Gaza). Inflația este persistentă, chiar dacă ritmul acesteia s-a temperat ca urmare a rezultatelor politicilor monetare restrictive. Factorii analizați conduc la menținerea evaluării riscului macroeconomic la un nivel ridicat, în contextul vulnerabilităților și a incertitudinilor externe. Totuși, fondurile de pensii private și-au dovedit reziliența la crize, volatilitatea indusă fiind de scurtă durată și absorbită în totalitate.

În perioada următoare, o provocare pentru administratorii fondurilor de pensii este reprezentată de includerea criteriilor ESG în politica de investiții a fondurilor de pensii fără a afecta obiectivul de obținere a unui profil de risc-rentabilitate adecvat.

În vederea asigurării transparenței și comunicării publice privind factorii de sustenabilitate, administratorii de fonduri de pensii private informează prin intermediul paginilor de internet proprii informațiile despre politicile de investiții ale fondului de pensii în legătură cu sustenabilitatea pe termen lung, inclusiv criteriile ESG și alți factori nefinanciari.

Cum vedeți dezvoltarea Pilonului III de pensii private facultative?

Dan Armeanu: Odată cu creșterea încrederii participanților în sistemul de pensii private concomitent cu o mai bună conștientizare a decalajelor intergeneraționale, anul 2023 a adus o creștere considerabilă a numărului de participanți din Pilonul III, respectiv o creștere de 13% față de anul anterior, ajungând la un număr de 710,77 mii de participanți. Concomitent, activele aflate în administrare în Pilonul III au crescut cu 31% față de anul anterior, ajungând la 4,7 mld. lei (aproximativ 1 mld. EUR).

Totodată, prin dezvoltarea facilităților digitale, participanții vor avea acces mult mai facil la informații și produse de pensii private fapt ce va determina în continuare dezvoltarea pieței fondurilor de pensii facultative.

Care apreciați că este contribuția ASF în dezvoltarea pieței pensiilor private?

Dan Armeanu: Obiectivul principal al activității desfăsurate de Sectorul Sistemului de Pensii Private este de a asigura stabilitatea pieței pensiilor private și de a crea condițiile pentru funcționarea eficientă a acesteia, cu scopul de a proteja interesele participanților la fondurile de pensii private și beneficiarilor.

Supravegherea exercitată de ASF include toate etapele funcționării administratorilor și fondurilor de pensii private de la înființare și până la plata pensiei private.

Autoritatea de Supraveghere Financiară – Sectorul Sistemului de Pensii Private acordă permanent atenție evoluției cadrului legislativ național și european și contribuie cu opinii tehnice în contextul măsurilor legislative legate de domeniul pensiilor private, promovate de Guvernul sau de Parlamentul României.

Prin elaborarea legii privind pensiile ocupaționale, respectiv Legea nr.1/2020, precum și a normelor de aplicare a acesteia, s-a creat cadrul legal care permite înființarea unui tip nou de pensie facultativă, suplimentară față de cea din pilonul III. Totodată, a fost adoptată Legea nr. 65/2023 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) și a Regulementului (UE) 2020/852 al parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulementului (UE) 2019/2088.

La nivelul legislației secundare, ca urmare a dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei din ultimii ani o preocupare importantă la nivelul Autorității a vizat integrarea tehnologiilor digitale în cadrul operaţiunilor care se derulează la nivelul pieţei.

Pe de altă parte, având în vedere dinamica piețelor financiare precum și evoluția permanent ascendentă a volumului de active administrate, au fost aduse revizuirea normei privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private.

 

 

[1] Calculată pe baza datelor de la 29.12.2023

[2] Medie pentru perioada ian.-dec. 2023

[3] Medie pentru perioada ian.-dec. 2023

[4] La 12.01.2024

 

Interviu apărut în publicația Financial Intelligence