Procesul de supraveghere

Obiectivele supravegherii, principalele funcții și activități de supraveghere

Rolul ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcționare și supraveghere a piețelor financiare non-bancare, a participanților și operațiunilor pe aceste piețe și are ca obiective:

  • asigurarea stabilității, competitivității și bunei funcționări a piețelor de instrumente financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente financiare,    precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;
  • promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților;
  • asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și protejarea intereselor participanților și ale beneficiarilor.

 

Supravegherea prudențială a activității și situației financiare a societăților de asigurare-reasigurare are în vedere următoarele :

  1. asigurarea supravegherii prudențiale și a controlului, bazate pe identificarea, prevenirea și administrarea riscurilor; 
  2. alinierea modului de supraveghere a riscurilor conform celor mai bune practici internaționale; 
  3. dezvoltarea unui sistem de cuantificare adecvată a riscurilor și de definire a profilului de risc al entităților supravegheate; 
  4. promovarea utilizării tehnicilor actuariale moderne în scopul protejării intereselor asiguraților. 


Mai multe detalii despre misiunea ASF găsiți AICI

Strategia ASF 2021 - 2023

 

 Scopul publicării

Unul din obiectivele stabilite în strategia ASF este creșterea încrederii consumatorilor: transparență, accesibilitate și echitate.

Astfel, în baza prevederilor art. 8 alin.(2) lit. b) din Legea 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, ASF publică mai jos informații privind criteriile, metodele și instrumentele utilizate în procesul de supraveghere.

Contextul european

Odată cu intrarea în vigoare, la data de 01.01.2016, a noului regim de supraveghere Solvabilitate II la nivel european, se dorește dezvoltarea unei culturi comune de supraveghere în cadrul UE și practici consecvente de supraveghere abordate de autoritățile din cadrul țărilor membre. 

Procesul de supraveghere implementat în cadrul ASF

Conform atribuțiilor prevăzute la art.34 alin.(2) din Legea nr. 237/2015, ASF analizează și evaluează modul în care societățile respectă cerințele reglementărilor în vigoare referitoare la:

a)   sistemul de guvernanță; 

b)   modalitatea de realizare a ORSA și de utilizare a rezultatelor acesteia;

c)   capacitatea societăților de a estima riscurile în funcție de mediul în care activează; 

d)   riscurile cunoscute sau potențiale;

e)   rezervele tehnice; 

f)    cerințele de capital de solvabilitate (SCR si MCR); 

g)   investițiile; 

h)   calitatea și cantitatea fondurilor proprii; 

i)     modelele interne utilizate de societățile de asigurare și/sau reasigurare; 

j)     modul în care activitățile de asigurări generale și de asigurări de viață sunt administrate separat; 

k)   alte elemente stabilite prin prevederile legale.

 

Odată cu trecerea la noul regim de solvabilitate - Solvabilitate II, ASF a implementat un proces intern de evaluare a riscurilor societăților de asigurare și măsuri de supraveghere adecvate profilului de risc al societăților. O parte din acest proces implementat îl reprezintă sistemul de clasificare a societăților, care prevede gruparea acestora în 4 categorii de supraveghere, ținând cont de natura, profilul de risc si complexitatea activității. Sistemul de clasificare este bazat pe o matrice bi-dimensională care utilizează pe de o parte impactul la nivel de piață de asigurări și pe de altă parte riscurile individuale prezentate de societate, evaluate în funcție de valoarea și evoluția unor indicatori de prudențialitate. Această primă evaluare are loc pe o bază regulată, utilizând datele raportate de societăți în raportările anuale, și este revizuită trimestrial dacă datele prezentate în raportările trimestriale arată o deteriorare a valorii indicatorilor de prudențialitate. În plus, în funcție de datele disponibile din activitatea de supraveghere off-site sau on-site (rezultate din controalele desfășurate la sediile societăților, măsurile implementate în urma acestora, calitatea guvernantei etc.), clasificarea poate fi revizuită prin încadrarea societăților respective într-o altă clasă de supraveghere.

De asemenea, ASF a dezvoltat un cadru unitar pentru evaluarea rapoartelor ORSA și a unor funcții din cadrul sistemului de guvernanta al societăților de asigurare. Pe lângă evaluările interne, pe baza cadrului dezvoltat la nivel de instituție, ASF a participat la evaluările de risc efectuate la nivel de grupuri de asigurări, în cadrul colegiilor de supraveghere unde este membră.

În 2018 -2019, ASF a continuat dezvoltarea indicatorilor de risc sectorial și a tabloului riscurilor pentru piața asigurărilor și a beneficiat de un proiect de consultanță din partea EIOPA, în cadrul programului de asistență tehnică finanțat din fonduri europene privind consolidarea funcției de supraveghere a pieței asigurărilor. Rezultatul proiectului a fost dezvoltarea unui manual de supraveghere adaptat la structura autorității de supraveghere din România, pornind de la manualul de supraveghere dezvoltat la nivelul EIOPA pentru armonizarea practicilor de supraveghere la nivel european, dar și extinderea tabloului riscurilor față de cadrul deja implementat.

Astfel, în 2020 la nivelul structurilor de supraveghere prudențială s-au dezvoltat instrumentele procedurale interne având ca scop organizarea și descrierea procesului de supraveghere (SRP) a societăților de asigurare și/sau reasigurare autorizate în România, prevăzute în Partea I din Legea 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, definirea metodologiei de evaluare și clasificare a societăților de asigurare și/sau reasigurare (RAF – risk assement framework), în funcție de riscurile și impactul acestora pe piața de asigurări, stabilirea clară a modului de lucru și a responsabilităților structurilor implicate în procesul de supraveghere, cu respectarea competențelor și a responsabilităților specifice, asigurând:

  • îmbunătățirea și dezvoltarea cadrului de supraveghere bazate pe evaluarea riscurilor;
  • evaluarea periodică a societăților de asigurare și/sau reasigurare în funcție de riscurile și impactul/prejudiciul pe care falimentul acestora l-ar putea produce asiguraților și/sau beneficiarilor contractelor de asigurare, stabilității pieței de asigurări din România și din alte state din Uniunea Europeană unde acestea își desfășoară activitatea;
  • întocmirea și actualizarea planului de supraveghere a societăților, alocarea de resurse pentru zonele cu risc ridicat și impact semnificativ, precum și inițierea de acțiuni de supraveghere;
  • aplicarea acțiunilor/măsurilor de supraveghere în mod consecvent, proporțional și obiectiv;
  • asigurarea unui tratament consecvent și echitabil societăților de asigurare și reasigurare, prin alinierea activității de supraveghere la cele mai bune practici internaționale;
  • alocarea resurselor în mod proporțional și obiectiv activităților de supraveghere desfășurate precum și asigurarea transparenței procesului de supraveghere;
  • asigurarea aplicării cerințelor EIOPA privind procesul de supraveghere, a prevederilor privind implementarea regimului Solvabilitate II de către autoritățile de supraveghere din statele membre.

Astfel, noul cadru de evaluare a riscurilor (RAF) are la bază un set extins de indicatori cantitativi și calitativi (142 indicatori) în baza cărora societățile sunt clasificate în 4 categorii de supraveghere astfel: Categoria 1 - Supraveghere de bază, Categoria 2 - Supraveghere standard Categoria 3 - Supraveghere sporită; Categoria 4 - Supraveghere intensă.

Cadrul de evaluare a riscurilor (RAF) este dezvoltat astfel încât să acopere principalele riscuri care pot afecta activitate societăților de asigurare-reasigurare, analiza riscurilor axându-se pe module distincte aferente riscurilor legate de strategia/modelul de afaceri al societății, de indicatorii macroeconomici, de guvernanța societății, de activitatea de investiții, de contrapartidele față de care au expuneri societățile,  de activitatea de subscriere, de administrare a daunelor și a rezervelor tehnice, de capital și solvabilitate, de conduită și alte riscuri operaționale.

În funcție de categoria de supraveghere în care sunt încadrate societățile se stabilesc activități de supraveghere adecvate categoriei de supraveghere și profilului de risc al societăților și este întocmit planul anual de supraveghere. În planul de supraveghere se stabilesc frecvența și intensitatea activităților de supraveghere pentru fiecare societate, exprimând astfel profilul de risc al acesteia. Planul de supraveghere trebuie să fie proporțional cu natura, amploarea și complexitatea societății, activitățile de supraveghere planificate vizând diverse evaluări referitoare la metodologiile aplicate de societăți pentru calculul rezervelor tehnice/necesarului de capital, implementarea procesului ORSA, activitatea de investiții, calitatea guvernanței, etc.

 


17/03/2021
GDPR

www.asfromania.ro utilizează fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Inainte de a continua navigarea pe www.asfromania.ro, te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. In orice moment poti modifica setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.