Interviu acordat de domnul Sorin Mititelu, Vicepreședintele ASF, publicației Ziarul Financiar

Sorin Mititelu, vicepreşedinte al ASF responsabil de piaţa asigurărilor: Asigurătorii vor fi scoşi la raport de ASF. „Ceva nu funcţionează când avem tarife de asigurare RCA care diferă de la 1 la 5 ori pentru aceeaşi maşină“

22 februarie 2024

♦ În primele sale declaraţii privind piaţa, responsabilul cu asigurările din ASF dă un mesaj jucătorilor: „Ori vreţi cu adevărat să subscrieţi, ori va trebui să daţi explicaţii cu privire la tarife“

♦ Sorin Mititelu propune trei direcţii de acţiune: introducerea unui ghid de conduită al asigurătorilor, transformarea sistemului bonus-malus şi utilizarea bazei de date unde se înregistrează toate accidentele.

 

În prima ieşire publică a lui Sorin Mititelu, noul vicepreşedinte al ASF responsabil de piaţa asigurărilor, numit în decembrie 2023 pe această poziţie, a criticat dur piaţa de asigurări din România, inclusiv jucătorii care au generat un „mod defectuos de funcţionare a pieţei“.

„În momentul în care acelaşi client solicită oferte de la 3-4-5 furnizori de asigurare RCA din piaţă şi ai un ecart de la 1 la 5 ori al tarifului ceva nu funcţionează. Ţine de conduită, modul în care sunt făcute calculele de tarifare, nu neapărat metodologiile, pentru că acelea sunt generale. În mod normal obiectivele comerciale trebuie să conducă către o conduită justă“, a explicat Sorin Mititelu în cadrul interviului acordat ZF.

El a mai adăugat că pe segmentul de transportatori, autovehicule de transporturi marfă, nu este o competiţie justă între participanţi.

„Nu putem interveni în stabilirea preţurilor, dar putem interveni în modul cum se operează în piaţă. Până în prezent acest subiect al riscului de conduită, modul cum se raportează la ceilalţi din piaţă şi cum se raportează faţă de client atât asigurătorul, cât şi intermediarul, acest subiect a fost pus într-un plan secundar pentru că am fost foarte orientaţi pe conformare.“

Pe de altă parte, noul vicepre­şedinte al ASF pe zona asigură­rilor a mai anunţat că urmează o perioadă de „reorganizare sau reaşezare“ în cadrul insti­tuţiei, menţionând că sunt în total 104 oa­meni care se ocupă de piaţa asigurărilor în cadrul ASF.

„Cu siguranţă va fi o reaşezare a activităţii celor care sunt implicaţi în secto­rul de asigurare-reasigurare. Se are în ve­dere o îmbunătăţire a calităţii profesionale a celor care sunt implicaţi în activitatea de supraveghere prudenţială şi de conduită. Vor fi o serie de schimbări pe care le avem în vedere. Întâi de toate să nu uităm de când a fost înfiinţată această instituţie. Are aproape 10 ani. Este o curbă de învăţare. Experţi în activitatea de supraveghere nu găsim la tot pasul. Ei trebuie formaţi într-o perioadă destul de îndelungată. Este nevoie de timp pentru a avea un personal cu pre­gătire adecvată pentru asemenea activitate. Dacă este să fie şi o explicaţie la ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului aceea este că instituţia era încă tânără şi avea nevoie de învăţare, iar piaţa a fost mai complexă, mai dinamică şi mai provocatoare.“

Odată cu perspectivele de reorganizare din cadrul ASF, unul dintre instrumentele pe care instituţie are de gând să îl folosească este ghidul de conduită, susţine Sorin Mititelu. Acest instrument va funcţiona pe principiul explică sau conformează-te şi va fi aplicat pentru întreaga linie de business RCA.

„Ghidul include de regulă o prezentare de cele mai bune practici pe anumite com­po­nente ale produsului şi o serie de reco­mandări. Cei care operează în piaţă nu sunt obligaţi să urmeze strict tot ce este în acel ghid pentru că altfel ar deveni normă şi nu putem interveni chiar pe toate componen­tele, dar atunci când ei activează în piaţă de o manieră care conduce la rezultate cu abateri foarte mari faţă de recomandările din ghid, atunci trebuie să explice. Instru­mentul acesta este folosit de instituţiile euro­pene. Avem în vedere să îl avem realizat, pus în dezbateri cu toate părţile implicate şi apoi aprobat şi intrat în vigoare până la finalul trimestrului doi, deci până la final de iunie. Norma este normă şi nu putem interveni prin caracter normativ pe preţ şi pe alte elemente, dar ca recomandări prin ghid putem să avem un astfel de instrument. Atunci pe principiul că deciziile luate de companii trebuie fundamentate este normal ca decizia aşteptată a fi luată de către asigurător să fie în concordanţă cu recomandările.“

În ceea ce priveşte problemele din zona RCA pentru care ASF are de gând să vină cu măsuri în perioada următoare, Sorin Miti­telu a explicat că plaja largă a tarifelor oferite de asigurători consumatorilor nu se regăseşte şi în alte ţări europene,  iar problema pleacă de fapt din zona de bonus-malus, prin care asigurătorii anticipează impactul financiar în portofoliile lor şi încarcă semnificativ prima de risc. Astfel, în timp ce pentru asigurători este un joc cu sumă nulă, pentru asiguraţii care pleacă de la bază, adică de la tariful standard, acesta va fi automat încărcat, pe lângă costurile şi daunalitatea de la care se pleacă şi cu impactul sistemului de bonus-malus.

„Valorile medii sunt utile, dar pot fi şi capcane. Dacă ne raportăm la valori medii, mari diferenţe nu sunt, ce putem observa însă este această plajă uriaşă între cel mai mic şi cel mai mare care nu este şi pe alte pie­ţe europene. La noi se ajunge de la 1 chiar şi la 6 ori. Ar putea exista asemenea situaţii, dar doar cu caracter de excepţie. Dar când vedem că în plaja aceasta este un număr relativ mare de oferte atunci este evident că ceva nu funcţionează normal în piaţă pe acest segment“, explică vicepreşedintele ASF.

Obiectivul principal al sistemului de bonus-malus este de a genera un rezultat financiar care să nu afecteze semnificativ prima de risc care este luată în calcul pentru tariful standard, susţine Sorin Mititelu.

„Când se calculează tariful pentru un client sau un segment tariful standard ai o parte care este legată clar de risc în funcţie de evenimente, severitate şi aşa mai departe. Ai astfel un element de bază la care se adaugă costurile de operare, de distribuţie şi o marjă rezonabilă la care se adaugă şi rezultatul sistemului bonus-malus. Pentru asigurător este un joc cu sumă nulă pentru că el vede impactul sistemului bonus-malus pe portofoliul lui de clienţi, calculează impactul şi îl adaugă la primă. Practic, tariful încorporează rezultatul schemei bonus-malus pe toţi, absolut pe toţi. Este normal să ai un mecanism de bonus-malus, este normal să ai un impact, poate şi un rezultat final agregat şi negativ, astfel că este nevoie să faci o încărcare a primei de risc, dar problema apare atunci când încărcarea este exagerată. Practic cifrele actuale ne arată că încărcarea primei de risc cu rezultatul financiar al schemei bonus-malus la autoturisme este undeva la 36%, iar la autovehiculele de transport marfă undeva la 17%. Cu această încărcare scumpesc nejustificat poliţele pentru unii. Astfel, nivelul primei pentru cei de la mijloc urcă nejustificat.“

Deşi sistemul de bonus-malus este un instrument care are un impact asupra nivelului de primă, vicepreşedintele ASF a mai explicat că sunt mai multe instrumente pe care ASF le va implementa şi care vor avea mai multe direcţii.

Pe lângă acest instrument, baza de date AIDA va începe să aibă o importanţă semnificativă în perioada următoare, după cum sugerează Sorin Mititelu. AIDA conţine toate informaţiile privind constatările amiabile, cu tot ce ţine privind evenimentele care au avut loc şi care au fost soluţionate amiabil.

„Practic pe baza acestor informaţii se vor putea întâmpla câteva lucruri. Se va putea emite certificatul de daunalitate care va fi atât pe maşină, cât şi pe şofer şi va putea fi obţinut de orice persoană cu interes legitim şi acordul titularului de drept. Certificatul este un fel de cazier. Informaţiile din acest document sunt necesare de exemplu pentru cei care trăiesc în străinătate sau activează în străinătate şi au nevoie de un produs de tip RCA şi trebuie să furnizeze asigurătorului care este istoricul lui de daune pentru a fi încadraţi corespunzători. Noi avem deja acest certificat, ca instrument există, dar este prea puţin cunoscut şi prea puţin folosit“.

Asigurătorii vor avea posibilitatea de a accesa baza de date direct cu acordul titularului. De exemplu, dacă vrei să cumperi o maşină, cu acordul proprietarului poţi să obţii istoricul de daune pe acel vehicul.

„Instrumentul de daunalitate pe vehicul se poate obţine şi acum. Aceste informaţii legate de comportamentul în trafic, ele vor fi luate în calcul atunci când se va stabili care este clasa de bonus-malus şi eventual când se va ajusta tariful pe care îl oferă asigurătorul la cererea oricărui client. Toată această bază va mai avea o utilitate în alte două direcţii, respectiv în suspendarea la cerere a asigurării pentru că putem automatiza acest proces, astfel încât la simpla cerere a asiguratului adresată asigurătorului său în maxim 5 zile să fie acceptată, înregistrată şi să producă imediat efect.“

Efectul pe care îl produce suspendarea voluntară a RCA-ului este acela că se suspendă automat şi certificatul de înmatriculare a autovehiculului. Mecanismul este gândit în felul următor, suspendarea se face la cerere pe o perioadă minimă de o lună şi maximă cu perioada rămasă din contractul de asigurare şi automat contractul de asigurare se prelungeşte cu timpul rămas. Sunt multe situaţii în piaţă, mai ales în domeniul companiilor. Sunt cei care au activităţi sezoniere, cei care au mai multe vehicule. Este un interes major, mai ales în zona companiilor, a mai explicat Sorin Mititelu.

Ce a mai spus Sorin Mititelu, vicepreşedinte ASF responsabil de sectorul asigurărilor:

Ce ce întâmplă pe piaţa RCA:

► Faptul că o treime din subscrieri pentru transportatori se face prin mecanismul BAAR al asiguratului cu risc ridicat este un efect al unui mod defectuos de funcţionare a pieţei pe acest segment şi revenim iarăşi la conduită.

► Valorile medii sunt utile, dar pot fi şi capcane. Dacă ne raportăm la valori medii, mari diferenţe nu sunt, ce putem observa însă este această plajă uriaşă între cel mai mic şi cel mai mare care nu este şi pe alte pieţe. La noi se ajunge de la 1 chiar şi la 6 ori. Prin mecanismul bonus-malus poţi să ai o reducere de 50%, dacă ai deja un tarif la care asigurătorul îşi oferă şi un discount se ajunge şi la 60% discount din tariful standard. Ceilalţi care nu beneficiază de nimic sau beneficiază de încărcări de primă din cauza unui istoric de daună nepotrivit până la urmă, se ajunge plecând de la valoarea de mijloc să fie de trei ori, iar în partea cealaltă la jumătate, deci practic diferenţa între cel mai mic şi cel mai mare ajunge să fie de 6 ori. Ar putea exista asemenea situaţii, dar doar cu caracter de excepţie. Dar când vedem că în plaja aceasta este un număr relativ mare de oferte atunci este evident că ceva nu funcţionează normal în piaţă pe acest segment.

► Obiectivul principal al bonus-malus este să genereze un rezultat financiar care să nu afecteze semnificativ prima de risc ce este luată în calcul pentru tariful standard. Când se calculează tariful pentru un client sau un segment, tariful standard, ai o parte care este legată clar de risc în funcţie de evenimente, severitate şi aşa mai departe. Ai astfel un element de bază la care se adaugă costurile de operare, de distribuţie şi o marjă rezonabilă la care se adaugă şi rezultatul sistemului bonus-malus.

► Pentru asigurător este un joc cu sumă nulă pentru că el vede impactul sistemului bonus-malus pe portofoliul lui de clienţi, calculează impactul şi îl adaugă la primă. Practic, tariful incorporează rezultatul schemei bonus-malus pe toţi, absolut pe toţi.

► Este normal să ai un mecanism de bonus-malus, este normal să ai un impact, poate şi un rezultat final agregat şi negativ, astfel că este nevoie să faci o încărcare a primei de risc, dar problema apare atunci când încărcarea este exagerată.

► Practic cifrele actuale ne arată că încărcarea primei de risc cu rezultatul financiar al schemei bonus-malus la autoturisme este undeva la 36%, iar la autovehiculele de transport marfă undeva la 17%. Cu această încărcare scumpesc nejustificat poliţele pentru unii. Astfel, nivelul primei pentru cei de la mijloc urcă nejustificat.

Primele observaţii din noua poziţie ale vicepreşedintelui ASF responsabil cu piaţa asigurărilor:

► Conectarea la informaţii şi punerea în temă cu situaţia din instituţie se realizează, dar se realizează în paşi. Aşadar, o analiză privind ce s-a întâmplat în ultimii doi ani ar fi premature. Sunt două lucruri care se pot constata cu uşurinţă.

► A existat un tipar care după acelaşi model patru companii au eşuat în piaţă. Aici se poate discuta în ce măsură instituţia ASF putea interveni şi acţiona în faze de început ale procesului de deteriorare a situaţia acelor companii din piaţă prin instrumentele pe care le deţine prin activitatea de supraveghere prudenţială.

► A doua observaţie ne dăm seama cât de important este acţionarul. Intrarea în piaţă este un drept, nu trebuie să fie o barieră, dar în acelaşi timp selectarea şi evaluarea celor care îşi asumă riscul de a desfăşura o afacere în zona de asigurări trebuuie să fie însoţită şi de responasbilităţi şi de capabilităţi. În această combinaţie, rolul şi responsabilitatea acţionarului şi rolul şi responsabilitatea ASF-ului putem merge mai departe şi putem identifica până la urmă cauzele care au dus la aceste evenimente din piaţa asigurărilor

► Astăzi suntem într-o situaţie confortabilă atât la nivelul indicatorilor de solvabiltiate şi lichiditate la nivel de sistem şi pe fiecare companie în parte. Este o situaţie cu mult diferită de ce era în urmă cu un an sau doi ani în urmă în piaţă. Din această perspectivă piaţa probabil stă mai bine decât oricând în ultimii 5-10 ani. Când apar cerinţe de capital, acestea sunt datorită creşterii volumului de activitate, a businessului.

► Ultima tranşă de poliţe emise de Euroins deja au fost absorbite, capitalul deţinut de companiile de asigurări este deja mobilizat şi suntem în parametri adecvaţi. Un număr de 800.000 de poliţe dintr-un total de 7 milioane generează un impact de 12%. Oricum există întotdeauna şi o rezervă. Practic ce putea să se întâmple, dar până la urmă nuj a fost o deteriorare, ci o îmbunătăţire a indicatorilor de solvabilitate, ar fi putut fi cu uşurinţă acoperită din rezervele de capital. Unele din companii s-au capitalizat în continuare.

Planurile de măsuri:

► Instrumentul pe care îl putem folosi şi care nu a fost până acum folosit este acesta al ghidului, pe principiul explică sau conformează-te. Ghidul include de regulă o prezentare de cele mai bune practici pe anumite componente ale produsului şi o serie de recomandări. Cei care operează în piaţă nu sunt obligaţi să urmeze strict tot ce este în acel ghid pentru altfel ar deveni normă şi nu putem interveni chiar pe toate componentele, dar atunci când ei activează în piaţă de o manieră care conduce la rezultate cu abateri foarte mari faţă de recomandările din ghid, atunci trebuie să explice. Instrumentul acesta este folosit de instituţiile europene. Avem în vedere să îl avem realizat, pus în dezbateri cu toate părţile implicate şi apoi aprobat şi intrat în vigoare până la finalul trimestrului doi, deci până la final de iunie.

► Norma este normă şi nu putem interveni prin caracter normativ pe preţ şi pe alte elemente, dar ca recomandări prin ghid putem să avem astfel de instrument. Atunci pe principiul că deciziile luate de companii trebuie fundamentate este normal ca decizia aşteptată a fi luată de către asigurător să fi în concordanţă cu recomandările. Ghidul acesta se are în vedere pentru întreaga linie de business RCA

► Mecanismul de redistribuire are în vedere ca cei care în mod normal ar fi într-o clasă de malus mai ridicat pentru că este un singur criteriu luat în vedere, respectiv că ai avut un eveniment, nu şi ce fel de eveniment, sunt uşor favorizaţi. acest mecanims trebuie adus în parametri de rezonabilitate. ÎntâI avem nevoie de o ajustare la Legea 132/2017 pentru a ne permite să luăm în calcul şi alte criterii privind încadrarea într-o clasă de bonus-malus, apoi este vorba de o modificare a unei norme ASF prin care este reglementat sistemul bonus-malus. Cred că necesită o perioadă de o lună sau doua de modificare a instrumentelor. Pentru asigurători este joc cu sumă nulă pentru că adaugă oricum la primă. Vor fi prime mai mari pentru cei care au malus şi care în mod justificat trebuie să aibă. Ce avem este un rezultat general al schemei bonus-malus care încarcă prima de risc prea mult. Scopul este să ajustăm sistemul de bonus-malus astfel încât acea încărcare să fie mai mică pentru toţi. Acest lucru se va realiza printr-o extindere a claselor de bonus-malus şi adăugarea de criterii de malus. Este o încărcare pe malus şi o uşoară diluare pe bonus.

► De exemplu, nu este nici o diferenţă între un accident cu daune materiale şi accident cu victime. Acesta ar fi un criteriu suplimentar. Alt criteriu pe care îl avem în vedere este cel al amenzilor de circulaţie într-un an de zile. La fel avem în vedere dacă este un eveniment cu daună totală sau cu deces ar trebui să fie o penalizare mult mai mare decât orice altceva. Mai avem în vedere că evenimentele din România generează o severitate mai mică decât cele întâmplate în străinătate. Încercăm prin acest sistem de bonus-malus să responsabilizăm pe şoferi şi proprietari în a lua decizii mai bune în trafic.

► Toate informaţiile privind constatările sunt regăsite în baza de date AIDA, cu toate informaţiile privind evenimentele respective. Practic pe baza acestor informaţii se vor putea întâmpla câteva lucruri. Se va putea emite certificatul de daunalitate care va fi atât pe maşină, cât şi pe şofer şi va putea fi obţinut de orice persoană cu interes legitim şi acordul titularului de drept. Certificatul este un fel de cazier. Informaţiile din acest document sunt necesare de exemplu pentru cei care trăiesc în străinătate sau activează în străinătate şi au nevoie de un produs de tip RCA şi trebuie să furnizeze asigurătorului care este istoricul lui de daune pentru a fi încadraţi corespunzători. Noi avem deja acest certificate, ca instrument există, dar este prea puţin cunoscut şi prea puţin folosit. Asigurătorii vor avea posibilitatea de a accesa baza de date direct cu acordul titularului. Dacă eşti un angajator care ai nevoie de un şofer şi vrei istoricul şoferului. De asemena, dacă vrei să cumperi o maşină, cu acordul proprietarului poţi să obţii istoricul de daune pe acel vehicul. Instrumentul de daunalitate pe vehicul se poate obţine şi acum. Aceste informaţii legate de comportamentul în trafic, ele vor fi luate în calcul atunci când se va stabili care este clasa de bonus-malus şi eventual când se va ajusta tariful pe care îl oferă asigurătorul la cererea oricărui client.

► Toată această bază va mai avea o utilitate în alte două direcţii, respectiv în suspendarea la cerere a asigurării pentru că putem automatize acest process, astfel încât la simpla cerere a asiguratului adresată asigurătorului său în maxim 5 zile să fie acceptată, înregistrată şI să producă imediat efect. Efectul pe care îl produce suspendarea voluntară a RCA-ului este acela că se suspendă automat şi certificatul de înmatriculare a autovehiculului. Mecanismul este gândit în felul următor, suspendarea se face la cerere pe o perioadă minimă de o lună şi maximă cu perioada rămasă din contractul de asigurare şi automat contractul de asigurare se prelungeşte cu timpul rămas. Sunt multe situaţii în piaţă, mai ales în domeniul companiilor. Sunt cei care au activităţi sezoniere, cei care au mai multe vehicule. Este un interes major, mai ales în zona companiilor.

► Mai este un efect, având acces la acele date şi monitorizarea în trafic se va putea face altel. Astfel, în parteneriat cu CNAIR pe modelul rovinietei se va putea face monitorizarea maşinilor în trafic astfel încât să fie identificate cele care circulă fără RCA. Practic şi cele care au RCA-ul suspendat şi circulă sunt tot în situaţia de a nu avea RCA.

Ce se va întâmpla cu plafonarea RCA:

► Plafonarea este în analiză şi este tot ce pot spune în faza aceasta. Este normal ca firmele de asigurări să fie nemulţumite. Ar fi ideal să avem o corelare între ridicarea acestei limite temporare şi introducerea noilor instrumente. Nu este exclusă nicio variantă, nici de ridicare, nici de continuare a plafonării. Sunt anumite criterii. Dacă există un dezechilibru major în piaţă datorată unor factori obiectivi este nevoie de o anumită intervenţie. Sunt intervenţii şi pe grade diferite, cert este că nu putem spune că este nevoie de acelaşi tip de intervenţie sau cu aceeaşi intensitate ca acum un an când aveam ieşirea din piaţă a Euroins.

Ce se va întâmpla cu contribuţiile:

► De la 1 martie 2024 va fi contribuţie de bază 2% şi 5% contribuţie specială, dar să nu uităm că mai este o contribuţie şi la BAAR. Anul trecut până în decembrie 2023 a fost 2% şi 5%, ulterior a fost 3% cu 4%.

Care este situaţia falimentelor:

► La finalul anului 2022 era la 2,2 mld. lei, la final de 2023 cel mai probabil va fi la 3,8 mld. lei, soldul actual de plată a tuturor falimentelor din piaţă. Probabilitatea de a mai apărea valori semnificative de plată este foarte mică. Sunt de administrat şi rezolvat aproape 300.000 dosare.

► Dacă mergem pe mecanismul actual în care plăţile către cei care trebuie despăgubiţi sunt realizate în măsura încasărilor din contribuţiile de bază şi specială, perioada necesară este de 4 ani de zile. În schimb, pentru că avem această contribuţie, la acest nivel, pe această perioadă o putem fixa pe 4-5 ani de zile. Rezolvarea celor 300.000 de dosare se poate realiza mai repede prin mobilizarea printr-un credit punte. În momentul de faţă avem bani din aceste contribuţii, dar dacă vrem să accelerăm procesul folosim creditul punte. Momentan este în fază de analiză această opţiune. Creditul puncte îl putem lua din piaţă. În timp ce contribuţiile speciale sunt o creanţă, contribuţia de bază este o cheltuială care impactează capitalurile companiilor de asigurări şi implicit indicatorii de solvabilitate.